Deşi nu au parte de o şedere comodă pe malul lacului, oamenii vin în continuare la Techirghiol, atraşi de nămolul care tămăduieşte bolile bătrâneţii

Legenda spune că, pe vremuri, un bătrân turc pe nume Techir, olog şi orb, a ajuns pe malul unui lac alături de măgarul său plin de plăgi. Animalul s-a înţepenit în mâlul lacului şi, deşi Techir a încercat să îl scoată de acolo, măgarul încăpăţânat nu mai voia să plece.

Sursa: Andreea DogarÎnsă când bătrânul a ieşit din lac, nu i-a venit să creadă: vedea din nou şi putea să umble în voie. Nici îndărătnicul măgar nu a rămas nerăsplătit pentru intuiţia lui: rănile deschise de pe corp i s-au vindecat.

Oamenii locului au auzit despre miraculoasa tămăduire, aşa că tot mai mulţi au venit să se scalde în lac şi să îşi ungă trupurile cu nămolul-minune. Iar lacul a ajuns să poarte numele de Techirghiol (adică "lacul lui Techir": Techir era numele bătrânului, iar "ghiol" înseamnă "lac" în limba turcă).

Împrejurimile lacului au o înfăţişare sălbatică, plăcută la vedere, mai ales dacă vizitatorul este sătul de statul în oraş: pâlcuri de copaci străbătute de cărări prăfuite, stufăriş des, bolovani ce par din cretă sub lumina soarelui. Sănătatea va avea de câştigat, iar spiritul de aventură va fi pe deplin satisfăcut. Însă o zi petrecută pe malul lacului nu va fi deloc una confortabilă. Şi, pentru că cei mai mulţi turişti de la Techirghiol sunt ajunşi la vârsta a treia, o oarecare amenajare a ţărmurilor nu ar strica.

Scufundarea după comori: căutătorii de nămol

În cea mai mare parte, malul nu este aranjat: aşa-zisa plajă este o fâşie îngustă de un metru lăţime, dintr-un amestec de nisip şi pietriş, cu bolovani sau chiar bucăţi de beton ajunse acolo cine ştie cum. Oamenii fac plajă pe iarbă, printre bălării şi ciulinii viu coloraţi. Mătasea gălbui-verzuie pluteşte unsuroasă la suprafaţa lacului, iar intrarea în apă este plină de pietroaie ce zdrelesc tălpile.

Însă turiştii au şi un mare avanataj: aici sunt proprii lor stăpâni şi îşi organizează singuri tratamentul, îmbăierea, masa şi orele de plajă. Dacă nu se duc la solar (zona amenajată), unde intrarea este de cinci lei, nu trebuie să plătească nimic pentru a se bucura de soare şi de apa sărată. Nici nămolul nu costă deoarece bărbaţii care ştiu să înoate se avântă până în larg, de unde îl scot cu piciorul.

Apoi pun halca de nămol pe un pietroi la soare şi încep să şi-l întindă pe tot corpul până când, înveliţi în crusta neagră până la gât, par nişte scafandri eşuaţi pe mal. Oamenii spun că nămolul de la mal nu este bun deoarece e nisipos. În schimb, cel din larg, de la fundul lacului, este untos, numai bun de întins pe corp.

Paula din Constanţa a început să vină la Techirghiol în urmă cu patru-cinci ani. "Prima dată am luat-o ca pe o glumă", povesteşte ea, dar în timp s-a convins de binefacerile nămolului şi ale apei sărate, aşa că acum petrece în jur de 10-15 zile pe malul lacului, în fiecare an. "Din experienţa pe propria piele am observat că are efecte benefice asupra reumatismului. Vara trecută nu am fost, şi în iarnă am simţit că nu am fost în vară la nămol", arată Paula.

Constănţeanca are propriul ritual pe care îl urmează la Techirghiol: stă o oră în apă, se usucă, apoi se unge cu nămol. După ce se usucă nămolul, intră iarăşi în apă timp de o oră: "Apoi mă usuc şi plec. Nu abuzez. O procedură din asta pe zi cu nămol şi cu apă e suficientă. Dacă pot să vin o vară 10-15 zile e perfect, nici nu-mi doresc mai mult".

Citeste tot articolul in Evenimentul zilei

2010-07-29 / 130 afisari